Back to Top
E dimineata, la mine, astazi, asa o simt in suflet, si ma uit inca odata la pozele astea. Pe fundal merge un "disc" mai nou cu iz mai vechi, ce am incercat sa-i dau de cap sa sune cat de cat cum as vrea, dar lasand toate la o parte, ascultand fundalul... se potriveste cu imaginile din fata mea. Ca intr-o aventura prin lume, poate chiar singur, poate chiar cu Ei, poate.......
Cert e, ca norii trecatori, de-afara, intotdeauna m-au inspirat, si ma mai inspira; cel mai mult.
Ma simt ca pe "cararea vietii mele", mergand pe-o poteca spre ceata gri de deasupra, singur pe o poteca noua, cu niste papuci mai vechi in picioare.
De unde-mi vine-n cap din nou, o vorba mai veche, a unui muzician - odata cat de cat de suflet -, si anume: "te nasti singur, singur vei muri la fel, nimeni nu vine cu tine, in rai sau in infern...".
Cata dreptate... Si, stii ce-am realizat? Daca accepti ideea aceasta cat mai repede, cu atat mai mult timp ai, sa te simti pentru 1 secunda, macar (odata), 1 minut, in viata aceasta, nemuritor...
Si-s impacat.
M-asteapta o cafea in camera pustie, caci, astfel ai motiv s-o "colorezi" sa fie vie. E un sentiment, si-atat.
Nimic mai mult, ma ridic din fum si din fumul de azi-noapte.
Spala visele desarte, ii am pe Ei - si mereu am sa le scriu numele cu "E", chiar de nu e inceput de propozitie, caci stii ce? Ei, cum si Ei, cei de sus, au vegheat odata la capul meu, intocmai ca niste ingeri, cum i-ar numi unii. Eu i-am numit sorii mei, caci ziua mea ar fi fost noapte fara Ei, iar azi, in fum, nu s-ar mai fi vazut un zambet "pervers" (traducere= spunandu-i vietii "ingrozeste-ma, daca poti!"), iesind din el; din intuneric; ci ar fi maturat o piatra "prea-udatata" de "triliarde" de picaturi, din cer, si, din sorii mei...
Dar, nu doar ei au stralucit, o stiu. Si o stie chiar si El, normal! Ii apreciez pe toti. Ma ridic acum, c-am atat de multe de-adunat, sa-mi pot platii datoriile la ei, la TOTI.
Nu simt nimic, nu-ti face grija. Am doar un gand: sunt eu ca la-nceput. M-apuc de treaba.
Zambesc, in primul rand, imi iau rucsacul si plec. Ne mai vedem, drum bun!
P.S. Cand in etichete scrie "fericire", mai poate insemna: in cautarea ei, nu (neaparat) si gasita, la momentul respectiv.
P.P.S. Cred ca, ca sa reusesti in viata asta, nu stiu daca a mai zis-o cineva - cu siguranta s-au zis toate pana acum -, dar iti trebuie un strop de nebunie...
Oare? Oare a fi "vaccinat" si "invincibil" (psihic, normal, in masura in care se poate, dar ne contrazicem iar...) inseamna sa fi "putin nebun"? Oare toti cei care au cazut, si-au calcati de rotile sistemului, nu erau suficient de "tari"? De "duri"? De "alterati", de "trecuti prin foc" (si cu urme de pe foc...), sa riposte inapoi (cu foc) rotilor si sa le stea ca un cui in roata? Nu stiu...
Altadata...
Poate, doar si-au acceptat "soarta" si-au murit in picioare.
Cauţi "Fericirea"?
N-am uitat, ce mi-a zis cineva odată:
"din când în când e bine să te mai opreşti din căutarea fericirii,
şi să te mulţumeşti să fii fericit"!
GĂSEȘTE-MĂ și aici / FIND ME also here: www.Societatea.Eu
3 comentarii:
:) Bine ai revenit. N-am de ce sa te las sa fi ce-ai zis, pentru ca nu esti. Cel putin, pentru mine. Iar pentru altii... cui ii pasa. Ma bucur s-aud vesti, din nou... si c-ai ascultat ce era de ascultat pe aici.
Cert, e ca ma bucur azi de starea asta. Am investit in ea azi-noapte, plimbandu-ma prin "ceata", iar azi is cu zambetul pe fata. Nu de fericire, dar de bucurie. Am plecat pe-a mea carare, la... o cafea, la masa "afumata" sub lumina lin aprinsa. Un foc, un gand, un iz de dimineata-n a mea viata!
Ma intorc.
A, si cum sa uit: multumesc si eu de ceata vie de pe-a ta carare, si carari...
De la ele au pornit gandurile de azi. Sper sa-ti mai stergi din fumul des, si sa te bucuri, cu mine, cu noi, cu Ei... Aici, acolo, nu conteaza. E o sfera.
Si da, am plecat la "munte", caci acolo pot fi iarasi singur si sa ma regasesc. De intors, ma voi intoarce intotdeauna acasa.
O zi insorita!
Trimiteți un comentariu
Ai curaj să sari?